„Aş! la mine nu e noroc, e ştiinţă: îi iau la sigur... poate că să am o goană nebună, să pierz. Eu joc conţina oarbă cu fantele, şi am eu merchezul meu. Bunioară, cărţile le ţiu în stânga şi joc cu dreapta; am bătut cu fantele, pui cărţile bătute jos, şi fantele la loc în mâna stângă, pentru altă ocazie... Az-noapte i-am stins... “ (D’ale Carnavalului – I. L. Caragiale)
Arestările din vămi par să fi surprins multă lume. Deşi recunosc că nici eu n-am fost vreun profet, mă enervează că aproape toţi comentatorii îngîmfaţi de pe la televiziuni se dau miraţi de amploarea arestărilor, nu de cea a fenomenului corupţiei din vămile ţării. O toantă care muşcă din cuvinte la Realitatea Tv insista aseară să afle de ce au fost căraţi impricinaţii cu elicopterele de la Stamora Moraviţa la Bucureşti şi nu cu autoturismele, unii dintre invitaţi erau munciţi şi ei de grele întrebări despre proceduri, de momentul ales pentru a arăta ţării şi lumii întregi ce tîlhari avem la porţi, de „spectacolul” oferit de cine altcineva decît de Băsescu. Ciuvică, prezent în prime time la Antena 3, SRS la Realitatea, guralivul sindicalist Marica, la datorie şi el cu vocabularu-i sărac dar contondent. „Altfel suntem sănătoşi, numai caracuda, urgisită de soartă, aleargă şi ea după nevoile ei, mai ca tăunul cu paiul în cur”, cum scria Creangă către Nicolae Gane. Puţini au zis că importantă e semnificaţia actului în sine al atacării cancerului din vămi, nu imaginea vreunui partid sau lider politic. Este drept că dacă fraierii ăştia de pedelişti nu-l puneau la adăpost de Justiţie pe deputatul Păsat, ar fi cîştigat, împreună cu preşedintele Băsescu, ceva puncte electorale necesare ca aerul. Zestrea le-a scăzut vertiginos de prin vara anului trecut, dar se vede că frica păzeşte mai bine bostănăria acum, ce-o fi în viitor, Dumnezeu cu mila! Că e mai aproape cămaşa decît vrabia de pe gard. De cealaltă parte, Opoziţia s-a „mobilizat” şi ea ca să nu se mobilizeze, să le dea cu tifla celor de la putere, a stat degeaba-n bănci după declaraţia aşa-zis ironică a acestui procuror ratat, Victor Ponta: „Vă lăsăm să vă arestaţi între voi. Să vă arestaţi bine!” Aşa s-a gîndit ciumecul să „le dea la bot” adversarilor, găsind cea mai scurtă cale către inima mitocului, de unde se extrage, nu-i aşa, votantul social-democrat „modern şi european”. Cu vreo cîţiva ani în urmă, fostul său şef îi invita pe critici să-i numere ouăle. Aş zice că-s glume de tractorişti, dar aş jigni tractoriştii şi mi-e teamă că le-aş da idei şi lor să intre în politică.
Balamucul a estompat tragedia minerilor de la Uricani, noroc că a fost prezent acolo Miron Cozma, ca să aibă şi televiziunile private motiv să întîrzie mai mult la înmormîntarea celor cinci oameni din Vale.
La ceas de seară a venit şi Traian Băsescu la TVR, să ne spună că nu mai aşteaptă nimic de la PDL după ce 34 de parlamentari ai puterii au lăsat calea anticorupţiei pentru care au fost votaţi cîndva şi au cîrnit-o scurt, să le pice laptele-n păsat, cum s-ar zice, fără ameninţarea vreunei arestări vitoare. Preşedintele părea obosit şi parcă avea un tremurat uşor al capului (am văzut bine oare?). Chiar mi s-a părut comică confuzia voită a numelui preşedintelui PNL (Antenescu în loc de Antonescu), dar nu m-a convins că chiar nu-i pasă de alianţa politică pe care au pus-o la cale Crin şi micul Titulescu. Or fi ei „comici şi populişti”, dar lumpenul nu vrea altceva. Alegătorii, bună parte din ei, doresc frivolitate, glume de maidan, înjurături neaoşe, promisiuni gîdilicioase la ureche, ambetare cu apă chioară, „vitrionul englezesc” ca armă politică şi fason de tablă colorată la bîlciul deşertăciunilor rrrromâneşti. Traian Băsescu a avut aproape monopol pe arta stimulării unor asemenea „sensibilităţi” poporale, dar s-au născut şi alţi şmecheri din spuma mării de cînd domnia-sa păstoreşte.
Să cîştigăm alegerile şi pe urmă să vedem ce vom putea face, zicea Emil Constantinescu prin anul de graţie 1996. De cîştigat le-a cîştigat, cu faptele de după ne-a cam rămas dator şi el, dar şi alţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu