Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 6 aprilie 2011

onest, cinstit, fara fitze...de caracter


Vai de steaua acestor dorei!
Un tînăr originar din România, Dorel pe numele lui mic, şi-a omorît prietena în Spania. Româncă şi ea, la 19 ani era însărcinată cu al doilea copil. După ce a strangulat-o din gelozie, Dorel a aşezat-o în aşa fel încît să poată fi văzută pe camera web de rudele lui din România. Povestea e cunoscută, n-o repet. Vreau să comentez puţin pozele pe care individul şi le-a plasat, cu ceva timp în urmă, pe un site de socializare şi preocupările lui de fante. Ca orice cocalar "de top", în fotografii ia poziţii de "jmecher", se uita la obiectiv prin ochelari negri "de mafiot", sprijină un telefon mobil de ureche, ori ţine braţele în gardă ca un boxer, să vadă păsăricile că e "bazat". E agramat ca gardul, cratima şi virgulele sînt semnele cuneiforme ale unei civilizaţii de mult dispărute. Îi plac filmele de groază, maşinile bengoase şi gadgeturile haioase, ştie să deschidă manele pe Youtube şi de aia crede că-i tare-n computere. Iată o parte din profilu-i spectaculos postat pe site-ul care suportă multe asemenea stele: 

  • Personalitate: "cat se poate de simplu, onest, cinstit, fara fitze si sic eu de caracter";
  • Persoana ideală: "fara fitze, cinstita si cu un character sanatos";
  • Citatul favorit: "Ce nu iti place tie nu face altuia";
  • Ce urăşti? "Minciuna si ipocrizia";
  • Care a fost cea mai neplăcută experienţă? "Nu imi amintesc";
  • Cel mai bun lucru care ti s-a intamplat vreodată? "Poate ca sa intamplat dara eu nu miam data seama sau na fost chiar asa de bun incit sal iau in seama".
Ironia mea nu vrea să fie o luare în derîdere a nenorocirii petrecute într-un cuplu de concubini stabiliţi în Spania. Comentez puţin pentru că acest caz arată unde duce lipsa educaţiei, a învăţăturii, a unei minime pregătiri intelectuale care să ţină un om pe drumul raţiunii. Dorel foloseşte tehnologia modernă dar abia ştie să scrie, are doar 21 de ani şi trăieşte cu o femeie cu copil de trei ani şi cu altul care va să vină, îşi arată muşchi de boxer deşi habar n-are cum să stea în gardă, poartă ochelarii chinezeşti ca boşii pe care i-a văzut în filme, are centură şi cataramă cu Dolce&Gabana de la talcioc, se dă om de caracter, dar e un puţoi exploatat într-o firmă de construcţii ce-l plăteşte cît să nu moară de foame. Băiatul ăsta trăia vai de curul lui în realitatea de zi cu zi, iar în închipuirile din capu-i făcea figuri de om bogat şi stăpîn pe sine. Sînt mulţi dorei din aceştia fără glagorie, urmaşii celor ce n-au dat doi bani pe carte în viaţa lor. Tehnologia a avansat, ei au învăţat să o folosească la nivel rudimentar şi-şi fac cunoscute crimele mai repede decît se putea pe vremea lui Rîmaru. Lipsiţi de orice direcţie, fomişti cu pretenţii, obsedaţi de dreptul de posesiune asupra femeii "lor", nefericiţii aceştia sînt o armată periculoasă. Proşti, dar mulţi!

3 comentarii:

  1. tragic, păcat. am observat că aceeaşi problemă o au şi anumită nişă de italieni.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca a crescut intr-o familie care atat a avut, atat i-a oferit. A trait printre prieteni care atat stiau si ei, atat faceau, si el a asimilat ce i s-a parut mai interesant. Cu un start bun, putea incepe o viata frumoasa. Asa, la doar 21 de ani, si-a ratat-o iremediabil, cred.

    RăspundețiȘtergere
  3. Gabi, si eu,ca si multi cunoscuti de-ai mei,n-am primit prea multe din partea familiei. Am avut o copilarie normala pentru vremurile cind eram mici, fara a fi rasfatati (cred ca acest cuvint era folosit la modul depreciativ in satul meu). Nici noi n-aveam biblioteci prin sufragerie. Educatia primita acasa, zic eu, e superioara scolii ca importanta, apoi vin cartea, caracterul, mediul etc. Cred ca, chiar in conditiile despre care vorbesti tu, orice individ ramine si el responsabil pt. faptele lui, nu poate invoca mereu traumele suferite in copilarie.

    RăspundețiȘtergere