Pseudojurnal parizian (19)

17 august

Dom'le, ştiţi ce mi-a plăcut mie la dezbaterea de aseară? Că avem un preşedinte frumos, zise politicianul pesedist întinzînd braţele a slavă spre cerul de deasupra Dunării. Destul de tîrziu, ieşeam din restaurantul "Pescarul", băusem ceva sticle de vin cu toţii, dar omul chiar era sincer, n-o zicea la beţie. Era 9 decembrie 2004, cu o seară înainte avusese loc la TVR singura confruntare directă dintre cei doi candidaţi importanţi la Preşedinţia României, Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Pesedist cu funcţie în conducerea centrală a partidului, deputat, secretar de stat, apoi ministru plin în vremea arătosului său preşedinte, nu putea să nu mulţumească cerului pentru aşa o binecuvîntare de şef. Era într-o nouă campanie de deputăţie, avea o afacere ce duduia, un băiat la costum care-i căra geanta şi-i scutura praful de pe rever, lingăii...legiune, cîtă frunză şi iarbă! PSD se pregătea să înhaţe tot, Preşedinţia României era ultimul fort (ca şi cucerit). Desigur, după întîlnirea aceea, era clar pentru pesedistul respectiv că Băsescu n-are nici o şansă, că-i urit cu spume, că-i chel, că se uită cruciş...pfui! toate bubele cele rele în fundul babei mele! Nu-i, nene, nu-i din aceeaşi stofă cu al nostru, cugeta cu glas tare, pregătindu-se deja să scrie felicitarile pentru "El Insuşi" (aşa era numit cu teamă respectuoasă A. Năstase pe vremea aia) şi pentru "Doamna Dana". Trec alegerile parlamentare, se alege omul la limită, după redistribuirea voturilor, deputat de Galaţi. Îl sun să-l felicit. Mulţumeeeesc, mulţumeeeesc! Să vedeţi ce-o să facem noi (adică ei - n.n.) pentru Galaţi în mandatul asta! Ei, dus a fost! N-a mai răspuns la telefon, a dat prin Galaţi din an în paşte şi-a făcut, cred, o frumoasă cifra de afaceri pe firma sa, că de judeţul căruia-i promitea fericirea l-a durut în cur pe româneşte. După ce băiatul ăla frumos cu multe ouă de numărat a pierdut la potou (era sa zic popou, dar nu fac glume proaste), deputatul ales pe liste în zona noastrî a lăsat PSD-ul pentru preşedinţia unui obscur partid ecologist. Nu i-a trebuit multă vreme să descopere că are şi Traian Băsescu frumuseţea şi expresivitatea lui, ouă de numărat, scame de scuturat, o gingăşie de admirat oportun, aşa a ajuns la PDL şi s-a învîrtit şi acolo de-o funcţioară bănoasă de tot. Că tot face pufosul Năstase panseuri din celula unde l-a inchis dictatorul, am o curiozitate, e marcat cumva că atîţia care-l pupau pe fese dorm acum liniştiţi la vilele lor şi nu-i doare nici la ouă de el?
Eu cred că acum tipul acela mereu pe faza, fostul pesedist, stă serios pe gînduri. E mai frumos Ponta decît Titulescu? Dar Antonescu ce are, ce dacă-i un pic sarit? Sau tot tînăra speranţă Băsescu e mai ochioasă? Să dea naiba dacă mai ştie Petru Lificiu cum să trădeze!